Tuesday 18 August 2009

Blanescu si Militaru se intorceau din misiune...

1. Blanescu si Militaru se intorceau din misiune. Aldulescu ii vazu de la distanta cum se apropiau de clopotnita satului. Blanescu era inalt, zvelt si pletos. Militaru avea trasaturi dure, era musculos si parea nascut din praselele unui tun. Ce il frapa pe Aldulescu de cum ii vazu erau ochii de un albastru metalic ai lui Blanescu. "Poate si-o fi pus lentile de contact" gandi cu voce tare fara sa poata intelege de ce un ins cu cei mai catifelati ochi caprui din lume isi strapunge naturaletea.

2. Blanescu si Militaru se intorceau din misiune. Vrabiuta ii urmarea din scorbura delicat netezita de vanturile blanzi ale primaverii. Cand vazu ca nu aveau pustile cu ei, isi scoase puisorii pentru o noua lectie de zbor.

3. Blanescu si Militaru se intorceau din misiune. Corzile unui pian dezacordat le indulcea putin oboseala acumulata peste ultimile saptamani. "Halucinatiile auditive sunt ceva mai prietenesti decat cele vizuale la unii pacientii suferind de stress post-traumatic" le spuse profesorul Petculescu studentilor. "In acest caz avem de-a face cu pierderea celui mai apropiat tovaras de lupta", continua lectorul.

4. Blanescu si Militaru se intorceau din misiune. Violla isi imbratisa plangand iubitul, intrebandu-se intr-una daca nu cumva un alt vis ii mangaie ploapele. Odetta nu se bucura, nu era nici trista, de fapt plecase de mult din viata grenadierului.

5. Blanescu si Militaru se intorceau din misiune. Blanescu era poet iar Militaru romancier. Fusesera sa infrumuseteze lumea cu sufletele incendiate in jarul creatiei dar inundatiile ii blocasera intr-un catun in munti.

2 comments:

  1. Foarte frumos... Eşti un artist adevărat. M-am gândit mult la tine în aceste săptămâni de insomnii, încercând să construiesc personajul principal al unui roman după chipul şi sufletul tău. ( Am găsit nişte idei care m-au mulţimit, dar n-am scris nimic, din pricina recidivei depresiei despre care ştii. A fost o vară pierdută...) Ai putea să-mi trimiţi, prin ataşament, nişte amintiri din copilăria ta, nişte gânduri, nişte informaţii în legătură cu preocupările pe care le ai ? Vreau să-ţi realizez "un dublu", prin personajul care te va întruchipa...

    ReplyDelete
  2. Serban, intrebarea ta ma duce cu gandul la faptul ca adesea imi plac mai mult cartile decat filmele. E drept, pot numi capodopere unele din filmele lui Stanley K ori Tarantino dar nu cred ca marile scriituri pot deveni mari ecranizari. Tu crezi ca "Marele Epileptic" ar putea fi ecranizat vreodata la un nivel la care sa se ridice la valoarea cartii?! Mi-amintesc de pilda ca n-am putut urmari nici macar un episod din Ciresarii, simteam cum ucide scriitura lui Chirita.

    Tot astfel, n-as vrea ca amanunte insipide ale vietii mele sa-ti afecteze in mai mica sau mai mare masura fantezia. Imi place adesea sa ma gandesc "Ce-ar fi daca?" si daca intentionezi sa mergi mai departe cu proiectul despre care-mi spui, mi-ar placea sa vad alternativa lui Serban. Sunt sigur ca va fi absolut splendida. Pe urma m-as putea decide sa traiesc varianta ta...

    ReplyDelete