Thursday 21 January 2010

Taine

O lebada ranita sub aripa stanga de minutele de dinaintea cantecului eternitatii. Sabia pamantului sfasiind speranta in deznadejdi. Crivat sangerand peste primaveri nenascute.

Wednesday 20 January 2010

Nu gasea...

Cauta leacuri pentru rani vindecate de mult. Cauta raspunsuri pentru care nu existau intrebari. Cauta orizonturile din adancuri si abisurile din taria cereasca.

Sunday 17 January 2010

Viata pe o tabla de sah

Viata pe o tabla de sah e simpla. Piesele trec alternativ prin intamplari albe si negre, bune si rele, vesele si triste. Victorii si infrangeri, miracole si tragedii, calm si anxietate le puncteaza destinele deopotriva. Piesele insa vad viata monocolor dupa valoarea (in pictura albul si negrul nu sunt culori ci valori, din pacate cuvantul valoare s-a perimat mult prin expresia manelistica 'valoarea mea, valoarea mea') in care i-a pictat cel care le-a dat forma. Este o viata incompleta, lipsita de griurile care ne fac atat de umani.

Nebunii difera de celelalte piese. Unii sunt sortiti unei existente exclusiv albe, cu lauri presarati de-a lungul si de-a latul, altii - uneia neagre, deprimante, tragice. Existenta lor este dictata insa de propria culoare. Atunci cand un nebun negru e plasat intr-o existenta alba, va fi orb la miracolele ce-l inconjoara macinat de abisul interior, dezmembrat mental. Un nebun alb plasat intr-un patrat negru va avea insa o existenta apropiata de sfintenie ori eroism.

Tuesday 12 January 2010

Destramarea fantanilor

Propozitii bolnave ratacind in sanatoriul unei gramatici muribunde...
Cuvinte translucide sfasiate in aripile de miazanoapte ale crivatului...
Silabe deprimate, desfrunzite de taina cuvintelor...

Wednesday 6 January 2010

Poetilor fara nume

Ard codri in siraguri de poeme
Se-aprinde sangele-n abisuri
Uitat sub pleoapele boeme
Drumul poetului e-n visuri.

Azi in luna-a crescut o mirare
Poetii-s absolviti de vina
Caci frumusetea li-i carare
Iar cerul niciodata tina.

Monday 4 January 2010

Ma troienesc...

Ma troienesc amare frunze
Din nucul sterp al batranetii.
Ma risipesc dureri ascunse
In tristul anotimp al vietii.

Cararile parca-mi sunt bete
Peste abisuri de dorinti.
Nu mai sunt stele, doar comete
Iar cerul si-a iesit din minti.